Peru: The Great Incas

Pe masura ce ma urmariti tot mai adanc pe urmele incasilor, m-am gandit ca ar fi bine sa poposim un pic ca sa va spun cateva vorbe despre obiceiurile si traditiilor lor precum si despre lucrurile in care credeau. Dar mai ales, trebuie sa va spun despre faptele care au avut o importanta decisiva in istoria imperiului Incas. Dar tineti minte, doar o parte din ceea ce urmeaza sa va spun pot fi cosiderate fapte istorice, in timp ce majoritatea sunt speculatii sau presupuneri. Asta pentru ca, asa cum v-am spus, nu exista prea multe inscrieri istorice despre civilizatia lor.

Asta era principala poarta de intrare in imperiu, la Cusco. Avea vreo 30m inaltime zidul asta

De fapt, unul dintre cei mai importanti istorici pe acasta tema este Garcilaso de la Vega, un om care a avut o influenta nemasurabila asupra a ceea ce stim noi astazi despre incasi. Cu un tata soldat spaniol si o mama printesa incasa, Garcilaso a luat ce a fost mai bun din ambele lumi, avand astfel un avantaj innascut spre a documenta viata incasilor. Copilarind si traind indeajuns de aproape de incasi cat sa le cunoasca traditiile si invatat sa scrie fiind de tatal sau, Garcilaso de la Vega a lasat cele mai importante scrieri care descriu astazi cultura, viata si obiceiurile incase.

Legenda despre originile incase spune ca undeva in zona lacului Titicaca, zeul Inti (soarele) i-a trimis pe pamant pe copiii lui, Manco Cápac si sotia-sora a lui, Mama Ocllo. Cei doi au inceput sa traverseze tinutul (astazi Peru) pentru a gasi locul in care Manco Capac ar fi putut sa infiga pana la maner sceptrul din aur pe care il cara. Acolo, Inti ii spusese ca trebuie sa inceapa o noua civilizatie. Ei bine si au mers ei ce ai mers pana au ajuns la Cusco (Qusqu’Qosqo in Quechua, limba oficiala incasa) unde sceptrul s-a infipt in pamant pana n-au mai putut sa-l scoata si au decis, deci, ca e cazul sa infiinteze primele triburi incase. Asa ca au inceput sa se inmulteasca ca soarecii si au trait fericiti happily ever after. Mmm, nu chiar.

Cam singura cetate care mai are si o bucata de acoperis, ramasa de pe vremea incasilor
Un soi de templu, altar ceva
Eu si o poarta

Treaba asta se intampla undeva prin secolul 12-13 (nici dracu nu stie sigur), urmand ca civilizatia incasa sa isi petreaca urmatoarele cateva sute de ani (pana prin 1400) pe timp de pace si in armonie cu triburile vecine. Interesant este ca incasii astia nu au trait decat vreo 600 de ani cu totul, din care primii 400 nu prea s-au remarcat cu nimic deosebit, erau yet another trib din zona andeana, ca celelalte multe sute de civilizatii diferite si in acelasi timp aproape identice. Ei bine toate astea au durat pana cand, undeva prin 1400 a venit un nou Inca, caci asa se numeau imparatii incasi, la tron. Pe numele lui Pachacutec, baiatul asta nu prea avea ganduri pasnice asa de fel cand statea si se uita in zare catre popoarele vecine.

Astfel, pana in 1500, in mai putin de 100 de ani, Incasii au reusit sa cucereasca, sau prin forta militara sau prin asimilare naturala, un teritoriu de peste 2 milioane de km patrati, ocupand aproape tot vestul Americii de Sud. De la o gramajoara simpla de sate, au reusit sa ajunga sa conduca un imperiu care, daca l-ai suprapune peste harta lumii moderne, ar inseamna mai tot platoul andean (tot Peru), mare parte din Ecuador si partial Bolivia (jungla amazoniana), Argentina, Chile si chiar o parte mai restransa din Columbia. Frate ce inseamna puterea militara superioara, pe cuvant. Pai imaginati-va ca astia aveau lancii si sulite si se duceau cu sutele sa cucereasca sate in care oamenii care locuiau acolo stateau si se rugau la bolovani si sperau ca asta o sa ii alunge pe cotropitori. Partea buna era ca majoritatea se dadeau legati de buna voie, de acolo si viteza de extindere.

Varf de munte, frate!
Pare mare? Va spun eu ca e mult mai mare decat pare. Fiecare trepta din aia avea zeci de metrii
Un zoom in, ca sa intelegeti dimensiunea treptelor astora. Omuletii aia erau niste lucratori

Iar treaba asta cu puterea militara s-a vazut exact la fel atunci cand au venit, la randul lor, spaniolii peste incasi. Pai astia cand i-au vazut venind pe cai si cu armuri, au zis nene astia’s zei, hai sa ne rugam la ei. Cand colo, ce crezi tu? Spaniolii aveau ganduri bune? Pai stati ca va spun, dar vedeti ca daca cititi mai departe ce au facut astia, s-ar putea sa nu va mai placa Spania atat de mult. Pai au venit peste ei si au profitat de naivitatea lor si de faptul ca erau considerati zei. Ii pacaleau sa le dea zeci de lingouri de aur la schimb pe o bucata de oglinda, ca incasii nu mai vazusera asa ceva si o venerau si pe aia. Apoi au inceput, incet incet sa ii forteze sa renunte la traditiile lor, pe care spaniolii, catolici, le considerau pagane si involuate (sacrificiile) si atunci cand incasii au inceput sa se opuna, i-au pacalit ca vin cu gand de pace, i-au bagat pe toti nobilii incasi intr-o camera unde i-au incuiat si macelarit – astia venind fara garzi pentru ca au crezut ca vin la negocieri.

In fine, caderea imperiului Incas a fost generata de un cumul de factori, nu doar de spanioli. A fost un razboi civil intern, intre doi frati, care a zguduit bine de tot temelia si stabilitatea imperiului, urmata de o serie de boli care faceau ravagii prin populatie si bineinteles de venirea spaniolilor care i-au facut efectiv sa capituleze. Ce e mai rau este ca spaniolii, in excesul lor de zel si lacomia de aur, au distrus tot ce se putea distruge din cultura incasa. Le-au ars templele, le-au daramat altarele inchinate soarelui sau lunii doar ca sa construiasca, exact in acelasi loc in semn de sfidare, biserici catolice. Au furat miile de decoratiuni de aur cu care erau impodobite templele lor si nu au lasat prea multe date scrise despre cum aratau. Din acest motiv, nu se stie prea mult si nu se pot reface cetatile decat sub forma de supozitii. Si tot din acelasi motiv, acum nu mai avem decat ruine de cetati incase, dar nici o cetate intreaga.

Pana acolo sus sus sus am urcat noi
Amfiteatru mare-mare
Fraatee, incapeau cateva terenuri de fotbal in toata zona aia acolo

Ua sa-mi bag picioarele cat am scris. N-am avut somn in noaptea asta, m-am bagat in pat pe la un 12 si pe la 1 ma tot rascoleam si ma invarteam de pe o parte pe alta. E 2 45 si in sfarsit simt ca am cam terminat ce am vrut sa va spun si pe langa ce e aici am mai scris cateva paragrafe bune si in alte posturi. Me happy. Mai erau cateva puncte pe care vroiam sa te ating, despre sacrificiile umane si despre comunicatii, dar mai facem un mini-post in curand, ca sa nu iasa asta prea lung.

Hai va pup si sper ca nu o sa va uitati cu alti ochi la spanioli de acum inainte 🙂
R.

14 gânduri despre &8222;Peru: The Great Incas&8221;

    1. hihi. Hai mersi. Dai cu votul acolo la stelutze, ca sa vad si eu cam care este trendul, ce le place oamenilor mai mult sa citeasca

  1. Ai bagat stelutze :)) Stelutze pt o stea ?:)) 5 stele ca la fitza :)) Sau slabutz ba baiatule =)) lOl !!! Stii ca merge sa dau de 10 ori 5 stelutze ?:)))

    Jmecher rau ! Si pozele si tot !
    app, la Piscinele de la Cuzco ai fost ? :>

    1. :)) cum drq ca nu ar treb sa mearga sa dai de 10 ori. Odata votat, vot ramane. Poti sa-l schimbi, da nu o sa creasca numarul de stelute. Cel putin nu daca nu schimbi si computerul 🙂

    2. mda 😦 din pacate am sesizat ulterior ca ai dreptate :)) eu nu m’am uitat dadeam acolo :)) dar numarul de voturi ramane acelasi =)) acuma am modificat, daca’ti dau un „slabutz ba baiatule ” se face postu de 4 stele jumate :)))

  2. mda aiurea ai facut astea cu stelele m-au luat dracii e enervant nu mai gaseam commentsurile nush ce se intampla
    o lectie de istorie draguta dar prea mult pt mine 🙂

    1. cum dracu nu mai gaseai commentsurile ca doar sunt tot acolo, nu s-a schimbat nimic ce’ai?

      Am adugat niste stelute, te-au speriat? ;)) Da acolo cu votul si zi cat de mult ti-a placut postul 🙂

  3. Frate, la astia totul este la scara mare, enorma, as zice 🙂 !
    Eu cred ca spaniolii au ceva sadic in ei, ceva ancestral, cu reminiscente si in prezent. Pai astia se distreaza si acum (umplu arena) omorand tauri! 😦 ! Insa in esenta sunt oameni „de treaba”. Vorbesc din experienta, am fost in septembrie 2013 intr-o vizita de studiu la Madrid si am intrat in contact cu diferite categorii de oameni, de la salariati ai anumitor ministere, pana la lucratorul de la salubritate din parc. Sunt foarte ok! In fine, nu asta era subiectul postului, dar a fost in legatura cu temerea ta ca o sa ne schimbam parerea despre spanioli.

    Am o nelamurire…ce faceau muncitorii aceia acolo .. reabilitau treptele 🙂 ?

Hai zi-mi ceva! Ca mor dupa comments :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s