Dragilor, hai ca acum daca am terminat si cu povestitul plimbarilor de pe east coast, vreau sa va scriu cateva cuvinte pe un ton mai personal, despre viata noastra. Mai exact, astazi vreau sa va povestesc despre cum a fost vara noastra la curte, in special acum ca toamna isi intra din ce in ce mai bine in drepturi iar iarna e imediat dupa colt.

Stiti ca pentru mine asta este prima oara cand locuiesc la casa. Am fost baiat de oras (ca sa nu zic de cartier) si toata viata mea am trait la apartament si chiar mi-a placut. Asadar, toata treaba asta cu mutatul la casa a fost o experienta noua. Bai si ce mi-a mai placut! Pe cuvantul meu ca nu stiu zau cum as fi rezistat vara asta, cu cat am avut de invatat, daca eram blocat intr-un apartament mic. Alttaaa e treaba cand ai un deck frumos si o curte mare inverzita unde sa inveti. Mai trece un iepure, mai pleznesti o musca, da’ in rest nu te deranjeaza frate nimeni de la treburile tale. Ah acum ca imi amintesc, deja mi-e dor de vara si nici nu e Noiembrie inca.

Deci am facut multe prin curte vara asta. Am investit multa energie in a ne pastra iarba verde si frumoasa, ne-am construit deck-ul despre care v-am scris, am facut doua poteci faine despre care va povestesc imediat, am montat o lumina pe senzor si recent ne-am pus chiar si semineul pe gaz.

Bine, semineul il aveam deja dar am tras teava de gaz pana la el apoi am pus un dual burner cu gas logs care arata ffff misto. Iar acum ca a venit frigul sa vezi ce frumos ne cocotam noi pe canapeaua din family room, pornim semineul si acolo ne facem veacul serile, invatand. Si nu doar eu ca acum s-a inscris si Sandra la inca un curs asa ca toamna asta are si ea treaba. Deci adio living, hello family room, nice and cozy.

In alta ordine de idei, tre sa va spun despre o mare tragedie de s-a intamplat in Sammamish aici unde locuim noi. Stiti ca v-am spus ca zona asta e foarte sigura si ca atunci cand se mai intampla sa se mai fure cate ceva oamenii au o expresie de genul „La naiba avem UN hot in Sammamish”, apoi il prind si iar nu mai auzi de belele inca nush cate luni. Dar in fine, deci tragedia a fost ca a fost o crima! Si nu ar fi asa mare lucru, da’ e prima crima inregistrata de cand s-a infiintat orasul! :))) Va dati seama ca m-am cracanat de ras cand am vazut mare titlu in ziar:” Sammamish tragedy, first recorded murder in Sammamish!” :)) Am ras bine de tot. Bine na oraselul e relativ nou, infiintat prin anii ’90 da’ orisicat tot a fost amuzant.

Lasand asta la o parte, vreau sa va zic despre cat de misto e cartierul. In primul rand e o infundatura cu doar vreo 5 case sus in varful dealului, motiv pentru care nu vezi niciodata nici un strain, numai noi cei care stam aici avem treaba pe strada. Vara cand veneam acasa era pliiina strada de copii. Tre sa intrii incet cu masina ca isi lasa biciletele si jucariile care pe unde apuca in mijlocul strazii de faceam efectiv slalom printre ele. Foarte misto, o comunitate in care oamenilor nu le e frica de hoti sau de alte belele, copiii alearga singuri pe strada, e foarte placut. Te distreaza aia mici, de vreo 5-7 ni, cand ii vezi singuri cu biciletele, cu cascutele in cap dandu-se la vale pe dealul ala al nostru apoi urcand pe jos cu bicicleta de ghidoane sa se mai dea o tura. Oamenii prietenosi, din aia de iti fac cu mana cand treci pe langa ei. Se cunosc toti cu toti, copiii mai mari fac babysitting pentru vecinii cu copii mai mici, iar vara se strangeau toti la piscina unuia care si-a pus o gonflabila in fata casei de ii vedeai pe toti din strada. Un fel de American dream asa. Our American dream.

Bun acu hai sa va povestesc despre cum ne-am rupt spatele muncind la doua poteci. Ba da’ acu ca sunt gata, cele mai frumoase poteci sunt, va dati seama. Si sa nu va ganditi sa ziceti vreunul diferit ca oricum nu va cred, ca numa eu stiu cat am pus spatele la treaba ca sa le facem sa arate asa si deci pentru noi oricum sunt cele mai frumoase. Frate profesionisti intelegi? Am sapat, am pus edger, am pus folie din aia sa nu mai creasca buruienile, am dat cu weed killer, tot tacamul. Iar de muncit am muncit vreo 3-4 ore pentru vreo 3-4 zile inclusiv pana seara tarziu la lumina proiectorului. Da’ a fost frumos, le-am facut impreuna, un fel de team building, am muncit cot la cot. E satisfactia mare cand vedem ca numa noi doi, singuri singurei, reusim sa facem asa ceva.

In concluzie, draguilor, a fost o vara DE-MEN-TI-A-LA! E fooarte foarte tare sa ai casa ta, curtea ta si sa construiesti chestii pentru tine. Maxim ne-a placut. Acu asteptam cuminti iarna ca si aia e frumoasa. Va mai punem poze dupa ce o ninge, ca si atunci se face tare frumos cartierul. Acum va pup si va las. Ne auzim curand.

Radu